„Nu contează anii din viața ta, ci viața din anii tăi.” Sună a citat de agendă, dar rezumă exact schimbarea de perspectivă care se întâmplă acum în cercetarea despre îmbătrânire. Timp de decenii, am măsurat progresul medical aproape exclusiv prin lifespan – numărul de ani pe care îi trăim. Tot mai mulți cercetători și clinicieni atrag însă atenția asupra unei alte cifre, la fel de importante: healthspan – numărul de ani în care trăim cu adevărat sănătoși, activi și fără boli cronice sau dizabilități care ne limitează viața de zi cu zi.
Diferența, în termeni simpli
Lifespan este simplu de calculat – numărul de ani dintre naștere și moarte. Healthspan este mai personal: perioada din viață în care ești, în mare parte, ferit de boală invalidantă, durere cronică sau limitări serioase – practic, perioada în care încă poți face lucrurile care fac ca viața să simtă a viața ta, spun cercetătorii de la Harvard Medical School. Dr. Corey Rovzar, cercetătoare la Stanford Prevention Research Center, rezumă simplu ideea: healthspan înseamnă să trăiești mai bine, nu doar mai mult – anii liberi de orice boală cronică semnificativă sau dizabilitate care afectează calitatea vieții.
Cifrele care arată decalajul
Decalajul nu este doar o poveste americană. Potrivit Eurostat, în 2023, speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a ajuns la 81,5 ani (84,0 pentru femei, 78,7 pentru bărbați), în timp ce numărul mediu de ani de viață sănătoasă la naștere – anii trăiți fără limitări de activitate cauzate de probleme de sănătate – a fost de doar 63,1 ani (63,3 pentru femei, 62,8 pentru bărbați). Practic, un european trăiește, în medie, aproximativ 18 ani în care se confruntă cu boli cronice sau dizabilități care îi limitează activitățile zilnice.
Diferențele dintre țările europene sunt, la rândul lor, considerabile. Malta are cel mai lung healthspan din UE (peste 71 de ani) în timp ce Letonia se află la polul opus, cu puțin peste 51-54 de ani, potrivit datelor Eurostat. România se situează sub media europeană la ambii indicatori: speranța de viață la naștere a fost, în 2023, de 76,6 ani, a treia cea mai scăzută din UE, iar numărul de ani de viață sănătoasă a fost estimat la aproximativ 59 de ani, cu circa 4-5 ani mai puțin decât media Uniunii. Cu alte cuvinte, un român trăiește, în medie, aproape 18 ani în care sănătatea sa este afectată de boli cronice sau limitări funcționale. Practic același decalaj observat la nivel european și american, dar pornind de la o speranță de viață mai mică.
Trei secole, trei ani de viață în plus la fiecare 100
Ca să înțelegem cu adevărat amploarea schimbării, merită privită și perspectiva istorică.
- În Europa medievală, în jurul anului 1300, speranța de viață la naștere era estimată la doar 24-30 de ani – o cifră trasă puternic în jos de mortalitatea infantilă uriașă și de epidemii precum Ciuma Neagră, care avea să lovească exact în acel secol.
- Până în 1900, speranța de viață în Europa de Vest ajunsese la aproximativ 45-50 de ani, pe măsură ce igiena, nutriția și primele progrese medicale au început să reducă mortalitatea.
- În jurul anului 2000, media europeană urcase la aproximativ 77-78 de ani – 77,6 ani în 2002, primul an pentru care există date comparabile la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit Eurostat.
- Astăzi, media UE a ajuns la 81,5 ani.
Practic, un european de azi trăiește, în medie, de peste trei ori mai mult decât un strămoș din Evul Mediu – o schimbare produsă în doar câteva secole, cea mai mare parte a ei concentrată în ultimii 150 de ani.
Genele nu sunt un verdict
E tentant să credem că felul în care îmbătrânim ține, în cea mai mare parte, de genetică. Studiile pe gemeni și pe familii longevive sugerează însă că genetica explică doar aproximativ 10-30% din variația speranței de viață, potrivit Harvard Health Publishing. Tot restul rămâne, practic, la latitudinea felului în care mâncăm, ne mișcăm, dormim, gestionăm stresul și cât de conectați social suntem – factori care influențează direct bolile care scurtează cel mai frecvent healthspan-ul: bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral, diabetul de tip 2, unele forme de cancer și chiar multe cazuri de demență.
La nivel celular, îmbătrânirea este condusă de un set de procese biologice cunoscute drept „hallmarks of aging” – deteriorarea ADN-ului, disfuncția mitocondrială, inflamația cronică de fond și schimbările din microbiomul intestinal. Vestea bună, subliniază cercetătorii Harvard, este că un stil de viață sănătos poate influența multe dintre aceste procese – practic, ritmul în care funcționează „mașinăria îmbătrânirii” din corpul tău nu este complet în afara controlului tău.
Cum arată healthspan-ul în viața reală
Dincolo de vocabularul științific, ce înseamnă, concret, un healthspan lung? Potrivit Harvard Health, înseamnă lucruri simple, dar esențiale: să ajungi la 70-80 de ani și să poți încă merge cu pas vioi, să cari sacoșele cu cumpărături sau să urci scările fără să te oprești; să ai forța și echilibrul necesare ca să te ridici de pe podea sau să te prinzi la timp dintr-un pas greșit; să îți păstrezi vederea, auzul și gândirea suficient de ascuțite ca să-ți gestionezi singur finanțele, medicația și deciziile de zi cu zi; să ai mai puține spitalizări prelungite, mai puține căderi și mai puține sperieturi de urgență; și să rămâi conectat – la familie, prieteni, comunitate și la activitățile care dau sens vieții tale.
Ce contează, de fapt, cel mai mult
Vestea bună este că factorii care extind healthspan-ul sunt, în mare parte, aceiași care extind și lifespan-ul – potrivit dr. Norrina Allen, de la Northwestern University Feinberg School of Medicine, factorii care previn apariția bolilor sunt puternic asociați și cu prevenirea deceselor cauzate de acele boli. Allen este co-autoare a raportului Life’s Essential 8, publicat de American Heart Association, care sintetizează opt factori esențiali pentru sănătatea cardiovasculară și, implicit, pentru un healthspan mai lung:
- Renunțarea completă la fumat
- Activitate fizică regulată
- Somn suficient și de calitate
- O alimentație bazată pe alimente integrale, bogată în fructe, legume, proteine slabe, nuci, semințe și ulei de măsline
- Atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase
- Controlul colesterolului
- Controlul tensiunii arteriale
- Controlul glicemiei
Dincolo de acești opt factori, sprijinul familial solid, sănătatea mentală, accesul la îngrijire medicală de calitate și o rețea socială puternică contribuie, la rândul lor, la un healthspan mai lung – pentru că, spune Allen, aceste elemente „pun bazele” pentru menținerea comportamentelor sănătoase pe termen lung.
Interesant este că nici măcar nu ai nevoie de sesiuni lungi de sport ca să vezi beneficii: un studiu publicat în 2022 în Nature Medicine sugerează că teste scurte de activitate fizică – doar câteva reprize de unul-două minute pe zi – pot reduce riscul de deces asociat cancerului și bolilor cardiovasculare. Pentru beneficii substanțiale, ghidurile federale americane recomandă totuși cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, plus exerciții de forță de două ori pe săptămână.
O schimbare de mentalitate, nu doar de rutină
Poate cea mai importantă schimbare este una mentală: în loc să privim îmbătrânirea ca pe o alunecare inevitabilă, este mult mai util – și mai aproape de ce arată știința – să o vedem ca pe un proces dinamic, pe care îl putem influența zilnic. Nu poți alege anul în care te-ai născut, dar poți alege o mare parte din factorii care determină cum vor funcționa corpul și mintea ta în deceniile următoare. Așa cum remarcă cercetătorii Harvard, întrebarea utilă de pus zilnic nu este „cât de mult voi trăi?”, ci „ce pot face azi pentru care sinele meu de peste 20 de ani îmi va fi recunoscător?”.
Exact această schimbare de accent – de la câți ani trăim, la cât de bine îi trăim – stă la baza filosofiei Modern Wellness. Healthspan-ul nu este un concept abstract, rezervat cercetătorilor, ci un cadru practic prin care poți evalua orice decizie legată de sănătatea ta: te apropie sau te îndepărtează de mai mulți ani buni? Răspunsul la această întrebare contează, în cele din urmă, mult mai mult decât orice cifră de pe cântar sau de pe buletinul de naștere.
Surse pentru aprofundare
American Heart Association – „What is healthspan, and how can you maximize yours?”: heart.org/en/news/2025/01/14/what-is-healthspan-and-how-can-you-maximize-yours
Harvard Health Publishing – „Lifespan vs. healthspan: Why how you age matters more than how long you live”: health.harvard.edu/healthy-aging-and-longevity/lifespan-vs-healthspan-why-how-you-age-matters-more-than-how-long-you-live
UCLA Health – „What is healthspan? (And how can you increase yours?)”: uclahealth.org/news/article/what-healthspan-and-how-can-you-increase-yours
Profilul de țară în 2023 în ceea ce privește sănătatea – România
https://health.ec.europa.eu/system/files/2024-01/2023_chp_ro_romanian.pdf
Healthy life years statistics – Eurostat